Viata ......ca o furtuna pe mare

6 Noiembrie 2009, ora 6:08

Imi este greu sa incep sa scriu acest nou articol despre mine cand imi e aproape imposibil sa ma mai definesc si sa stiu cine sunt.Incep sa am intrebari.....si cam atat findca nu imi raspunde nimeni, nu aude nimeni strigatul sufletului meu debusolat.Nu mai stiu cine sunt , ce vreau , ce imi place , ce vrea sa fac.Daca cineva m-ar fi intrebat acum ceva timp cine sunt si ce vreau sa fac in viata cu siguranata raspunsul ar fi fost prompt si scurt : sunt teo , studenta la facultatea de Comunicare si Relatii publice si pe viitor imi doresc o cariera in domeniu jurnalismului\televiziunii.
Auzisem multe povesti sau mai bine zis pilde si invataturi cum ca dincolo de zidurile protectoare ale liceului exista o furtuna, numita viata care odata ce te-a prins in vartej nu mai poti scapa, si fara experienta fiind nu ai puterea necesara sa innoti impotriva curentilor asa ca binevoitor te lasi dus de val si actionezi ca multi altii in sistemul turmei.Am crezut mereu ca sunt diferita din punctul asta de vedere si ca voi fi tare, insa am fost luata atat de tare de valul vietii incat acum imi e greu sa ma orientez si sa imi rederesez corabia pe cursul stabilit.Incerc sa imi dau seama de momentul in care am renuntat sa mai fiu o luptatoare si am convenit sa intru in aceasta lume a compromisurilor.Tind sa cred totusi ca faptul in sine ca scriu despre aceste ganduri care ma macina reprezinta rezultatul unei constientizari partiale a ceea ce eu numesc, Viata...ca o furtuna pe mare.
Ca sa intelegeti pe scurt povestea mea :am 20 de ani , fost liceean, am absolvit cu rezultate destul de bune, m-am inscris la facultatea ce am vrut sa o urmez de cand eram mica numai ca am renuntat la tot, si aici ma refer la familie, prieteni, tot ceea ce reprezenta viata normala a unui adolescent in aceste secol al vitezei si al agitatiei in care traim, de ce am renuntat penrtu o ploie de vara din aceea care te racoreste si iti confera senzatia aceea placuta de mai bine.Acum tot ce vreau este sa imi redescopar (poate la alt nivel) pasiunea pentru scris si redactare, prin urmaare sa ma regasesc insa nu imi doresc sa reiau viata de acolo de unde am lasat-o ci sa lansez o provocare vietii si anume : sa am rezulatul si apoi sa stabilesc modalitatile de a-l obtine caci pana nu demult procedura era corecta insa rezultatele erau gresite.
Sunt pregatita sa fac fata unei astfel de provocari, chiar mai pregatita ca niciodata .........

Un nou drum.....

A trecut ceva timp de cand nu mia-am actualizat postarile pe blog insa acum m-am decis sa fac acest lucru intru-cat acum tri luni am inceput o alta viata, am luat alt drum, altul decat cel care imi era trasat poate de cei din jurul meu(parinti , rude , profesori, fosti profesori), si acest blog face practic legatura dintre viata mea anetrioara si viata mea actuala.Cu siguranta se vor gasi destui care sa ma judece si sa ma condamne insa pentru acei care vor face acest lucru am o intrebare:"cine va da dreptul sa faceti acest lucru , si cu ce sunteti voi mai drepti decat mine??cel ce e fara de pacat sa arunce primul piatra".
Am terminat liceul , am luat bacalaureatul cu o medie destul de buna (9.12) , am intrat la facultate la specialitatea pe care am dorit sa o urmez , si totul parea a fi exact asa cum trebuia , monoton, lipsit de viata, ducema o viata de robot facnd in fiecare zi aceleasi lucruri. A fost asa o buna perioada de timp pana cand avea sa mi se intample un lucru absolut nesperat.Mi s-a oferit sansa de a pleca in Germania si de a incepe o viata noua , sa ma ocup de o afacere care pare a merge foarte bine si incepe sa ofere profitul asteptat.Singurul lucru pe care il regret este ca am abandonat facultatea pentru anul acesta ca de la toamna voi reincepe stiudiul aici in Germania , si am lasat in urma toata viata mea , prieteni , colegi , familie.Imi e dor de Iasul copilariei mele dar am noroc sa am langa mine pe cineva care ma iubeste , ma sustine, ma respecta si ma ajuta in tot ceea ce fac.Nu stiu cate fete de varsta mea isi doresc o viata ca a mea , cea din momentul asta, insa eu sunt foarte multumita si fericita si de asemenea ma gandesc ca prin intermendiu blogului voi putea relua legastura cu unii oameni la care tin si cu care nu am mai vorbit de foarte mult timp.

Parada hainelor pe dos

Am participat din convingere la Parada hainelor pe dos, acitvitate initiata de cosiluil elevilor din judetul Iasi.Motto-ul acestei parade "haina nu face pe om",astfel incat fiecare dintre cei care au participat la parada au avut hainele intoarese pe dos si fiecare dintre noi a scandat sloganul ce ne-a purtat pe artera principala a orasului Iasi.

Eugen Ionescu-La lecon

le professeur-Frunza Teodora
l'elev-Costras Ana-Maria
le metteur en scene-dna profesor Liliana Rusu

Cbox

clip publicitar